dictionar roman englez

MATA


  1. MATÁ pron. pers. (Reg. și fam.) Dumneata. [Gen-dat.: matale. – Var.: matále pron. pers.] – Din dumneata.
  2. MÂȚĂ, mâțe, s.f. 1. (Pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. Ca o mâță plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) rușinat, umilit. A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâțele = a) a fi în relații foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (Reg.) A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. – Probabil formație onomatopeică. Cf. alb. m i c a.
  3. Sinonime: MATÁ pron. v. dumneata, dumneavoastră, tu.
  4. Sinonime: MÂȚĂ s. v. ancoră, crăcană, patină, păpădie, pirostrie, pisică, potâng, tindeche.
  5. Ortografie: matá vb., ind. prez. 1 sg. matéz, 3 sg. și pl. mateáză
  6. Ortografie: matá/matále pr., g.-d. matále
  7. Ortografie: mátă s. f., pl. máte
  8. Ortografie: mâță s. f., g.-d. art. mâței; pl. mâțe
  9. http://dexonline.ro/search.php?cuv=mata

Exemple pentru MATA

Produse referitoare la "MATA"

Contact | Publicitate pe acest site | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2017 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!