alcătuire
- ALCĂTUÍRE, alcătuiri, s.f. Acțiunea de a (se) alcătui1 și rezultatul ei; întocmire, compunere, constituire, alcătuială. ♦ Compoziție, structură. – V. alcătui1.
- Sinonime: ALCĂTUÍRE s. 1. v. creare. 2. v. constituire. 3. v. structură. 4. aranjament, așezare, dispunere, distribuție, întocmire, rânduială, structură. (O anumită ~ a materiei, într-o carte.) 5. v. componență. 6. v. formație.
- Ortografie: alcătuíre s. f., g.-d. art. alcătuírii; pl. alcătuíri
Exemple pentru alcătuire
- Iar tu, omule, care admiri în opera mea însăși minunata operă a naturii, îți vei da seama că n-ai dreptul să o distrugi; ori gândește-te ce crimă este să iei viața omului, a cărui alcătuire o socotești o adevărată minune de artă; și gândește-te apoi la cinstirea pe care o datorezi sufletului ce sălăsluiește într-o asemenea operă de arhitectură; căci, într-adevăr, așa cum e, este un lucru divin. De aceea, lasă acest suflet să sălășluiască în opera sa, care este trupul, atât cât îi va fi și voia, și nu îngădui ca mânia sau răutatea ta să distrugă o viață - să distrugă viața - care este atât de frumoasă, încât a nu o prețui înseamnă a nu o merita! (Leonardo da Vinci)
» mai multe citate despre alcatuire...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia