diligență
- DILIGÉNȚĂ1, diligențe, s.f. Trăsură mare, acoperită, cu care se făcea în trecut transportul regulat de poștă și de călători pe distanțe mai lungi; poștalion. – Din fr. diligence.
- DILIGÉNȚĂ2, diligențe, s.f. (Livr.) Sârguință, osteneală; zel. promptitudine. – Din lat. diligentia, fr. diligence.
- Sinonime: DILIGÉNȚĂ s. poștalion, poștă, (înv.) menzil, olac. (~ transporta călători și corespondență.)
- Sinonime: DILIGÉNȚĂ s. v. hărnicie, râvnă, silință, sâr-guință, strădanie, străduință, vred-nicie, zel.
- Ortografie: diligénță (trăsură mare, sârguință) s. f., g.-d. art. diligénței; pl. diligénțe
Exemple pentru diligență
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia