faclă
- FÁCLĂ, facle, s.f. Băț (la un capăt cu câlți îmbibați cu o substanță inflamabilă) care servește la luminat, mai ales la procesiuni sau la cortegii; torță. ♦ (Rar) Făclie. – Din bg. fakla.
- Sinonime: FÁCLĂ s. v. torță.
- Ortografie: fáclă s. f. (sil. -clă), g.-d. art. fáclei; pl. fácle
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia