mesteca
- MÉSTECĂ, mesteci, s.f. (Bot.; reg.) Răsfug. [Var.: méstec s.m.] – Din mesteca1.
- MESTECÁ1, méstec, vb. I. Tranz. A sfărâma un aliment cu dinții și a-l amesteca în gură (pentru a-l înghiți). ♦ A învârti ceva (cu limba) în gură. ♦ Fig. A pune la cale; a plănui. – Lat. masticare.
- MESTECÁ2 vb. I v. amesteca.
- Sinonime: MÉSTECĂ s. v. răsfug.
- Sinonime: MESTECÁ vb. a amesteca, (pop.) a dumica. (A ~ un aliment în gură.)
- Ortografie: mestecá vb., ind. prez. 1 sg. méstec, 3 sg. și pl. méstecă
- Ortografie: méstecă s. f. /méstec s. m., pl. mésteci
Exemple pentru mesteca
- Ca să se dea americani, românii mestecă gumă, dar cu gust de semințe de floarea-soarelui. (Victor Martin)
» mai multe citate despre mesteca...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia