șicana
- ȘICANÁ, șicanez, vb. I. Tranz. A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanță, a căuta cuiva pricină, a face șicane; a agasa. – Din fr. chicaner.
- ȘICÁNĂ, șicane, s.f. 1. Acțiune prin care cineva sâcâie, agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite; sâcâială fără motiv. ♦ Pricină neîntemeiată, subtilitate falsă; tertip, alibi. 2. Obstacol (de forme diferite) montat pe circuitul unui fluid pentru a-i micșora viteza, pentru a-i imprima un drum ocolit sau pentru a-i uniformiza debitul, dându-i astfel posibilitatea să se răcească, să depună suspensiile pe care le poartă etc. – Din fr. chicane.
- Sinonime: ȘICANÁ vb. a sâcâi, (rar) a străgăni, (înv.) a molesta. (Îl ~ cu tot felul de mărunțișuri.)
- Sinonime: ȘICÁNĂ s. 1. (rar) străgăneală, străgănire. (Lasă-te de e!) 2. dificultate, greutate, neajuns. (Îi face tot felul de e.)
- Ortografie: șicaná vb., ind. prez. 1 sg. șicanéz, 3 sg. și pl. șicaneáză
- Ortografie: șicánă s. f., g.-d. art. șicánei; pl. șicáne
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia