șiretenie
- ȘIRETÉNIE1, șiretenii, s.f. Însușirea de a fi șiret2; faptă sau vorbă șireată; viclenie, perfidie, șireție. – Șiret2 + suf. -enie.
- ȘIRETÉNIE2, șiretenii, s.f. (Pop.) Desfășurare, curs (al unei întâmplări, al unei situații), istorisire cu multe peripeții; p. ext. relatare a unei întâmplări, a unei situații etc.; tărășenie. [Var.: șiriténie s.f.] – Cf. ș i r.
- Sinonime: ȘIRETÉNIE s. v. curs, desfășurare, dezvol-tare, evoluție, mers, succesiune, șir, șirag.
- Sinonime: ȘIRETÉNIE s. 1. v. șmecherie. 2. v. subterfugiu.
- Ortografie: șireténie (șmecherie, tărășenie) s. f. (sil. -ni-e), art. șireténia (sil. -ni-a), g.-d. art. șireténiei; pl. șireténii, art. șireténiile (sil. -ni-i-)
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia