încredințare
- ÎNCREDINȚÁRE, încredințări, s.f. Acțiunea de a (se) încredința și rezultatul ei. ♦ (Concr., rar) Adeverință. – V. încredința.
- Sinonime: ÎNCREDINȚÁRE s. v. act, certificat, document, dovadă, hârtie, izvor, înscris, logodnă, piesă.
- Sinonime: ÎNCREDINȚÁRE s. 1. v. înmânare. 2. v. destăinuire. 3. v. asigurare. 4. v. convingere.
- Ortografie: încredințáre s. f., g.-d. art. încredințării; pl. încredințări
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2020 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia