încriminare
- ÎNCRIMINÁRE s.f. v. incriminare.
- INCRIMINÁRE, incriminări, s.f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; p. gener. învinuire. învinovățire, acuzație, incriminație. [Var.: încrimináre s.f.] – V. incrimina.
- Sinonime: INCRIMINÁRE s. v. acuzare, acuzație, incul-pare, învinovățire, învinuire.
- Ortografie: incrimináre s. f., g.-d. art. incriminării; pl. incriminări
Exemple pentru incriminare
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia