dictionar roman englez

înfrângere


  1. ÎNFRÂNGERE, înfrângeri, s.f. Acțiunea de a înfrânge; învingere; (rar) călcare a legii. – V. înfrânge.
  2. Sinonime: ÎNFRÂNGERE s. v. căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare.
  3. Sinonime: ÎNFRÂNGERE s. 1. învingere, (înv.) poticală, risipă, spargere. (~ cotropitorilor.) 2. bătaie, eșec. (A suferit prima ~ într-un meci.)
  4. Antonime: Înfrângere – biruință, izbândă, succes, triumf, victorie
  5. Ortografie: înfrângere s. f., g.-d. art. înfrângerii; pl. înfrângeri
  6. //dexonline.ro/search.php?cuv=infrangere

Exemple pentru înfrângere

Produse referitoare la "înfrângere"



Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2020 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!