înfrunta
- ÎNFRUNTÁ, înfrúnt, vb. I. Tranz. 1. A mustra, a dojeni cu vorbe aspre de față cu alții; a certa, a ocărî. 2. A ține piept, a da piept, a rezista cu curaj (în fața unei primejdii). ♦ Refl. recipr. A avea un conflict, un schimb aprins de cuvinte. – Lat. *infrontare (< frons).
- Sinonime: ÎNFRUNTÁ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra.
- Sinonime: ÎNFRUNTÁ vb. 1. a brava, a sfida, (rar) a sfrunta. (A ~ cu curaj un pericol.) 2. (rar) a susține. (Îi ~ privirea.) 3. v. întrece. 4. v. întâlni. 5. v. încă-iera. 6. v. opune.
- Ortografie: înfruntá vb., ind. prez. 1 sg. înfrúnt, 3 sg. și pl. înfrúntă
Exemple pentru infrunta
- Cocori, rândunele? Prefer modestia vrăbiilor, care înfruntă iarna alături de mine. (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre infrunta...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia