înmulțire
- ÎNMULȚÍRE, înmulțiri, s.f. Acțiunea de a (se) înmulți și rezultatul ei. ♦ Operație aritmetică fundamentală care constă din mărirea unui număr (deînmulțit) de atâtea ori cât alt număr (înmulțitorul), pentru obținerea unui rezultat numit produs; multiplicare. ◊ Tabla înmulțirii = tablou care conține produsele înmulțirii între ele a primelor zece numere. – V. înmulți.
- Sinonime: ÎNMULȚÍRE s. 1. (MAT.) multiplicare, (înv.) multi-plicație. (Operația de ~.) 2. mărire. (~ unei sume de zece ori.) 3. creștere, mărire, sporire. (~ numărului de participanți la ...) 4. (BIOL.) prăsire, prăsit, procreare, reproducere, repro-ducție, (înv. și reg.) plodire. (~ animalelor domestice.)
- Antonime: Înmulțire – împărțire, împuținare
- Ortografie: înmulțíre s. f., g.-d. art. înmulțírii; pl. înmulțíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia