întina
- ÎNTINÁ, întinez, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) murdări de noroi. ♦ Fig. A (se) pângări; a (se) păta. [Prez. ind. și: întín] – În + tină.
- ÎNȚINÁ, înținez, vb. I. Tranz. (Reg.) A sprijini slab (ca să poată cădea ușor). Lat. *in-tenuare.
- Sinonime: ÎNTINÁ vb. v. batjocori, compromite, dez-onora, împotmoli, îngloda, înnămoli, nămoli, necinsti, noroi, pângări, pro-fana, spurca, terfeli.
- Ortografie: întiná vb., ind. prez. 3 sg. și pl. întineáză
- Ortografie: înținá vb., ind. prez. 1 sg. înținéz, 3 sg. și pl. înțineáză
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia