învinovățire
- ÎNVINOVĂȚÍRE, învinovățiri, s.f. Acțiunea de a (se) învinovăți și rezultatul ei; învinuire, acuzare. – V. învinovăți.
- Sinonime: ÎNVINOVĂȚÍRE s. v. acuzație.
- Antonime: Învinovățire – dezvinovățire
- Ortografie: învinovățíre s. f., g.-d. art. învinovățírii; pl. învinovățíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia