țiglă
- ȚÍGLĂ1, țigle, s.f. Piesă de argilă arsă, de sticlă, de mortar, de ciment, în formă de placă, folosită la învelit casele. – Din scr. cigla.
- ȚÍGLĂ2, țigle, s.f. (Reg.) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – Cf. germ. Z a c k e.
- Sinonime: ȚÍGLĂ s. (CONSTR.) (reg.) oală.
- Sinonime: ȚÍGLĂ s. v. frigare.
- Ortografie: țíglă (plăcuță de argilă, frigare) s. f. (sil. -glă), g.-d. art. țíglei; pl. țígle
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia