Plata
- PLÁTĂ, plăți, s.f. 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare. ♦ Sistem, mod după care se plătește. 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc. 3. Răsplată (morală) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte rele. ◊ Expr. A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită. A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde vrea, unde știe, unde-i place. A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace. – Din sl. plata.
- Sinonime: PLÁTĂ s. 1. v. achitare. 2. achitare, depunere, vărsare. (~ ratei în termen.) 3. (înv. și pop.) preț. (Aduceți lucrul și primiți ~.) 4. remunerare, remu-nerație, retribuire, retribuție, (rar) remunerariu. (Care este ~ pentru munca ta?) 5. v. pedeapsă.
- Ortografie: plátă s. f., g.-d. art. plății; pl. plăți
Exemple pentru plată
- Cererea nu este condiționată de plata unei taxe.
- Cererea nu necesită plata unei taxe.
- Ordinul de plată a fost emis corect.
- Solicitarea nu implică plata unei taxe.
- Fetele nu vor frății și prietenii, ci adoratori, și cel mai plat Don Juan are mai mulți sorți de izbândă decât fadul coleg și prieten. Jos ipocrizia colegială! (George Călinescu)
» mai multe citate despre plat...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia