Tamar
- TAMÁR, tamare, s.n. Unealtă de care se servesc zidarii la căratul cărămizilor, formată dintr-o scândură cu un suport în partea de jos și care se poartă în spate, legată cu niște frânghii; targă (1). – Et. nec.
- Sinonime: TAMÁR s. (rar) targă. (Cu ul se cară cărămizile pe schele.)
- Ortografie: tamár s. n., pl. tamáre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia