dictionar roman englez

încuviința


  1. ÎNCUVIINȚÁ, încuviințez, vb. I. Intranz. A fi de acord. ♦ Tranz. A consimți, a permite. – În + cuviință.
  2. Sinonime: ÎNCUVIINȚÁ vb. v. aproba.
  3. Antonime: A încuviința – a dezaproba, a reproba, a respinge
  4. Ortografie: încuviințá vb. (sil -vi-in-), ind. prez. 1 sg. încuviințéz, 3 sg. și pl. încuviințeáză
  5. //dexonline.ro/search.php?cuv=incuviinta

Exemple pentru încuviința

  • Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro