deplânge
- DEPLÂNGE, deplâng, vb. III. Tranz. A simți milă, părere de rău față de cineva sau de ceva; a găsi, a socoti pe cineva vrednic de compătimire; a deplora. [Perf. s. deplânséi, part, deplâns] – De4 + plânge (după fr. déplorer).
- Sinonime: DEPLÂNGE vb. v. compătimi.
- Ortografie: deplânge vb. (sil. -plân-) plânge
Exemple pentru deplânge
- Toate la timpul lor - ajunge. Nu te uita înapoi și nu deplânge trecutul deoarece nu mai e; și nu te preocupa de viitor pentru că n-a venit încă. Trăiește în prezent si fă-l atât de frumos încât să merite să ți-l amintești. (Ida Scott Taylor)
» mai multe citate despre deplange...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia