fărâmița
- FĂRÂMÍȚĂ, fărâmițe, s.f. Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + suf. -iță.
- FĂRÂMIȚÁ, fărâmițez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) preface în fărâmițe, a (se) sfărâma în componente foarte mici. – Din fărâmiță.
- Sinonime: FĂRÂMÍȚĂ s. fărâmică.
- Sinonime: FĂRÂMIȚÁ vb. v. mărunți.
- Ortografie: fărâmițá vb., ind. prez. 1 sg. fărâmițéz, 3 sg. și pl. fărâmițeáză
- Ortografie: fărâmíță s. f., g.-d. art. fărâmíței; pl. fărâmíțe
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia