• Dicţionar explicativ român
• Dicţionar explicativ englez

traducere în englezătraducere în românăexplicaţii în românăîn explicaţiile în românăexplicaţii în englezăîn articole pe blog

umbla

• Traducere "umbla" în engleză
• Explicaţii în română
• Comentarii
• Articole în blog

1. UMBLÁ, úmblu, vb. I. Intranz. I. 1. A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1). ◊ Expr. A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-şi putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (Pop.) A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (Pop.) Umblă sănătos! (sau cu bine!), urare adresată cuiva care pleacă. (Pop.) A umbla după cineva = a căuta cu insistenţă să obţină simpatia cuiva; a face curte unei femei. 2. A străbate (ca drumeţ) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda. ♦ (Rar) A se plimba. ♦ (Pop.; despre nori) A se mişca, a se deplasa. 3. (Pop.) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. Umblă la şcoală. ♦ A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... Umblă în cărăuşie. 4. A se purta (îmbrăcat sau încălţat) într-un anumit fel. Umblă întunecat şi încruntat. II. 1. (Pop; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcţiune; a funcţiona. 2. (Despre gură, ochi etc.) A se mişca continuu. ◊ Expr. A-i umbla cuiva limba (prin gură) = a vorbi (mult). III. (Pop.) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul). ♦ (Despre bani) A fi în circulaţie, a avea valoare, curs. IV. 1. A căuta, a scotoci, a cotrobăi (pentru a găsi ceva). 2. A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge. ♦ (Pop.) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui. ♦ Fig. A se folosi de..., a face uz de... Nu umbla cu minciuni! V. Fig. A căuta, a se strădui să obţină ceva; a se sili, a încerca să... ◊ Expr. A umbla după cai verzi (pe pereţi) = a căuta să obţină lucruri nerealizabile. A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în acelaşi timp două scopuri, două avantaje diferite. ♦ A intenţiona, a fi gata să... [Var.: (înv şi pop.) îmblá vb. I.] – Lat. ambulare.
2. Sinonime: UMBLÁ vb. 1. v. merge. 2. a se deplasa, a se duce, a merge, a se mişca, (pop.) a se purta. (~ puţin prin grădină.) 3. v. circula. 4. v. colinda. 5. v. că-lători. 6. v. hoinări. 7. v. purta. 8. v. funcţiona. 9. v. încerca. 10. v. căuta. a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, (pop.) a scociorî, (înv. şi reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicăi, a corleşi, a cotili, a hojbăi, a scobârlăi, (Mold.) a bârcâi, (Bucov.) a boltăi, (prin Olt.) a bulduşi, (prin Ban.) a burfăi, (Ban.) a cobârlui, (Mold. şi Bucov.) a cociobăi, (Munt.) a scofeli, (înv.) a scorteli. (Nu mai ~ prin lucrurile mele.) 11. a (se) folosi, a întrebuinţa, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza. (~ cu tertipuri.)
3. Ortografie: umblá vb., ind. prez. 1 sg. úmblu, 2 sg. úmbli, 3 sg. şi pl. úmblă

//dexonline.ro/search.php?cuv=umbla

Exemple pentru umbla

• Nu mai umbla cu iordane!
• Adevărul nu umblă pe toate drumurile.
• Adevărul umblă cu capul spart.
• Cine umblă cu fier se umple de rugină.
• Cine umblă cu fier, se umple de rugină.
• Cine umblă mult nu prinde cheag.
• Cine umblă să împrumute, trebuie să îngroaşe obrazul.
• Cizmarul umblă cu cizmele sparte.
• Le umblă oamenilor gura.
• Ce-ţi umblă prin minte?
• Cine umblă la Crăciun în cămaşe, la Paşte umblă în cojoc.
  » mai multe citate despre umbla...

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia