băiețandru
- BĂIEȚÁNDRU, băiețandri, s.m. Băiat măricel. – Băiat + suf. -andru.
- Sinonime: BĂIEȚÁNDRU s. băietan, copilandru, flăcăiandru, (Olt. și Munt.) dănac, (prin Maram. și Transilv.) pruncotean, (fam.) puștan, (peior.) țingău.
- Ortografie: băiețándru s. m., art. băiețándrul; pl. băiețándri, art. băiețándrii
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia