beatifica
- BEATIFICÁ, beatífic, vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoană în categoria fericiților bisericii, aflați pe o treaptă inferioară sfinților. [Pr.: be-a-] – Din lat. beatificare. Cf. fr. b é a t i f i e r.
- Ortografie: beatificá vb. (sil. be-a-), ind. prez. 1 sg. beatífic, 3 sg. și pl. beatífică
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia