binecrescut
- BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o educație aleasă; cu purtări cuviincioase. – Bine + crescut (după fr. bien-élevé).
- Sinonime: BINECRESCÚT adj. civilizat, manierat, politicos, (înv.) politicit, (fig.) fin, subțire, urban. (E un om ~.)
- Antonime: Binecrescut – necioplit, neșlefuit, needucat
- Ortografie: binecrescút adj. m., pl. binecrescúți; f. sg. binecrescútă, pl. binecrescúte
Exemple pentru binecrescut
- Un om binecrescut nu face confidențe fără să i se ceară. (Ileana Vulpescu)
» mai multe citate despre binecrescut...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia