dictionar roman englez

binecuvântare


  1. BINECUVÂNTÁRE, binecuvântări, s.f. Acțiunea, formula sau gestul de a binecuvânta; benedicțiune, blagoslovire, blagoslovenie. ◊ Expr. A (sau a-și) da binecuvântarea = a fi de acord (cu ceva); a aproba. – V. binecuvânta.
  2. Sinonime: BINECUVÂNTÁRE s. 1. (BIS.) blagoslovire, (livr.) benedicțiune, (pop.) blagoslovenie, (înv.) ură-ciune. 2. v. preamărire.
  3. Ortografie: binecuvântáre s. f. cuvântare
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=binecuvantare

Exemple pentru binecuvântare

Produse referitoare la "binecuvântare"

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro