blestemat
- BLESTEMÁT, -Ă, blestemați, -te, adj. 1. Lovit, ajuns de blestem. ♦ Rău, neprielnic, dușmănos. 2. (Adesea substantivat) Cu purtări rele; depravat, rău, ticălos. – V. blestema.
- Sinonime: BLESTEMÁT adj., s. 1. adj. v. excomunicat. 2. adj., s. v. afurisit.
- Ortografie: blestemát adj. m., pl. blestemáți; f. sg. blestemátă, pl. blestemáte
Exemple pentru blestemat
- Ce lucru blestemat este să iubești o femeie și să fii sărac! (Erich Maria Remarque)
» mai multe citate despre blestemat...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia