branț
- BRANȚ, branțuri, s.n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă. – Cf. germ. B r a n d s h o h l e.
- Sinonime: BRANȚ s. (Mold.) taban. (~ la încălțăminte.)
- Sinonime: BRANT s. v. hamac.
- Ortografie: branț s. n., pl. bránțuri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia