călcare
- CĂLCÁRE, călcări, s.f. Faptul de a călca. 1. Nerespectare, violare a unei legi, a unui ordin etc. 2. Abatere, deviere de la un principiu. 3. Atac, năvălire (în scopul jefuirii). – V. călca.
- Sinonime: CĂLCÁRE s. v. cotropire, invadare, invazie, încălcare, năpădire.
- Sinonime: CĂLCÁRE s. I. v. călcat. (ă hainelor.) II. v. în-călcare.
- Ortografie: călcáre s. f., g.-d. art. călcării; pl. călcări
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia