cheltuială
- CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s.f. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiți. ◊ Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care este obligat s-o plătească, pe baza unei hotărâri judecătorești, partea care a pierdut un proces părții care a câștigat procesul. ◊ Expr. Cu (sau pe) cheltuiala cuiva = cu mijloace bănești oferite de altcineva. Bani de cheltuială = bani destinați cheltuielilor curente. A se pune pe cheltuială = a cheltui mult (și nerațional). A băga (sau a pune pe cineva) la cheltuială = a face (pe cineva) să cheltuiască bani mulți. (Fam.) A da cuiva de cheltuială = a bate pe cineva. ♦ Consum de mijloace materiale, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc. ♦ (În contabilitate; la pl.) Rubrică dintr-un registru în care se trec sumele cheltuite. [Pr.: -tu-ia-] – Cheltui + suf. -eală.
- Sinonime: CHELTUIÁLĂ s. 1. v. cheltuire. 2. (astăzi rar) speze (pl.). (L-a trimis la carte pe ~ lui.) 3. v. consum.
- Antonime: Cheltuială – venit
- Ortografie: cheltuiálă s. f., g.-d. art. cheltuiélii; pl. cheltuiéli
Exemple pentru cheltuială
- Cei ce trăiesc degeaba se îngroapă cu cheltuială. (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre cheltuiala...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia