dictionar roman englez

contradicție


  1. CONTRADÍCȚIE, contradicții, s.f. 1. (Fil.) Categorie care exprimă starea launtrică a tuturor obiectelor și proceselor (corelația de unitate, legatură, coexistență și luptă a laturilor, proprietăților și tendințelor contrare, proprii fiecărui obiect sau proces), constituind conținutul, motorul dezvoltării, cauza tuturor schimbărilor din univers, a evoluției de la inferior la superior. ◊ Loc. adv. În contradicție cu... = în opoziție sau în dezacord cu... 2. Raport logic între două noțiuni, judecăți, concluzii care epuizează complet domeniul lor de referință și care se exclud reciproc. 3. Nepotrivire între idei sau fapte; contrazicere. ◊ Spirit de contradicție = tendință a unor oameni de a contrazice totdeauna pe ceilalți. – Din fr. contradiction, lat. contradictio.
  2. Sinonime: CONTRADÍCȚIE s. contrazicere, nepotrivire, (livr.) incongruență. (E o ~ în ceea ce spui.)
  3. Ortografie: contradícție s. f. (sil. -ți-e), art. contradícția (sil. -ți-a), g.-d. art. contradícției; pl. contradícții, art. contradícțiile (sil. -ți-i-)
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=contradictie

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro