cuceritor
- CUCERITÓR, -OÁRE, cuceritori, -oare s.m. și f. 1. Persoană, popor, țară etc. care face sau a făcut cuceriri. 2. Bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus. ♦ (Adjectival) Care cucerește (I 2). Zâmbet cuceritor. – Cuceri + suf. -tor.
- Sinonime: CUCERITÓR s., adj. 1. s., adj. ocupant, (înv.) supuitor, (franțuzism înv.) concherant. (~ al cetății.) 2. adj. v. încântător. 3. adj. v. irezistibil.
- Ortografie: cuceritór s. m., adj. m., pl. cuceritóri; f. sg. și pl. cuceritoáre, g.-d. sg. art. cuceritoárei
Exemple pentru cuceritor
- Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu știu dacă e posibil acest marș istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Și asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipsește este îndrăzneala. (Petre Țuțea)
» mai multe citate despre cuceritor...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia