dictionar roman englez

cuibărit


  1. CUIBĂRÍT1 s.n. Faptul de a (se) cuibări; perioadă când (se) cuibăresc păsările. – V. cuibări.
  2. CUIBĂRÍT2, cuibăriți, -te, adj. (Despre păsări) Care și-a făcut cuib (1) undeva; care și-a făcut loc în cuibar. ♦ Fig. (Despre oameni și animale) Care s-a așezat cât mai bine într-un loc; care s-a ghemuit într-un loc. ♦ Fig. Care s-a aciuit, s-a pripășit undeva, pe lângă cineva. – V. cuibări.
  3. Ortografie: cuibărít adj. m., pl. cuibăríți; f. sg. cuibărítă, pl. cuibăríte
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=cuibarit

Exemple pentru cuibărit

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro