cusurgiu
- CUSURGÍU, -ÍE, cusurgii, s.m. și f., adj. (Fam.) (Persoană) înclinată să găsească cusururi (1) la orice; (persoană) care are chef de ceartă. – Cusur + suf. -giu.
- Ortografie: cusurgíu s. m., art. cusurgíul; pl. cusurgíi, art. cusurgíii
Exemple pentru cusurgiu
- Cusurgiul tot cusurgiu rămâne.
- Nu fi amarnic, răuvoitor, cârcotaș, prost dispus, cusurgiu, meschin, năzuros și mizantrop, mereu scârbit, pus pe gâlceavă, veșnic nemulțumit, nu căuta neîncetat nod în papură și pete în soare, nu fi plin de fiere, pizmuitor și bănuitor, urâcios și posomorât. (Tudor Vianu)
» mai multe citate despre cusurgiu...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia