• Dicţionar explicativ român
• Dicţionar explicativ englez

traducere în englezătraducere în românăexplicaţii în românăîn explicaţiile în românăexplicaţii în englezăîn articole pe blog

cuviinţă

• Traducere în engleză
• Explicaţii în română
• Comentarii

1. CUVIÍNŢĂ, cuviinţe, s.f. Regulă de bună conduită, atitudine sau purtare cuviincioasă; politeţe, decenţă. ◊ Loc. adv. După cuviinţă = asa cum trebuie. ◊ Expr. A găsi (sau a crede, a socoti) de cuviinţă = a găsi, a crede etc. că e bine, potrivit. Cele de cuviinţă = cele trebuincioase, cele ce se cuvin. [Pr.: -vi-in-] – Lat. convenientia.
2. Sinonime: CUVIÍNŢĂ s. 1. (înv.) cădenie, cădinţă. (Totul s-a făcut după ~.) 2. v. politeţe.
3. Antonime: Cuviinţă – necuviinţă
4. Ortografie: cuviínţă s. f. (sil. -vi-in-), g.-d. art. cuviínţei; pl. cuviínţe

//dexonline.ro/search.php?cuv=cuviinta

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia