dărnicie
- DĂRNICÍE, dărnicii, s.f. 1. Însușirea de a fi darnic; generozitate, mărinimie. 2. Fig. Abundență, belșug; rodnicie, fertilitate. Dărnicia solului. – Darnic + suf.. -ie.
- Sinonime: DĂRNICÍE s. culanță, generozitate, mărinimie, (livr.) liberalitate, munificență, (înv.) filotimie, magnanimitate, marinimozitate, mărime, (fam.) galantonie, (fig.) larghețe. (Un om de o ~ rară.)
- Antonime: Dărnicie – avariție
- Ortografie: dărnicíe s. f., g.-d. art. dărnicíei; pl. dărnicíi, art. dărnicíile
Exemple pentru dărnicie
- Omul împarte cu dărnicie cuvântul "prost" și e gata să-și cinstească aproapele de douăzeci de ori pe zi cu el. (Gogol)
» mai multe citate despre darnicie...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia