dăuna
- DÁUNĂ, daune, s.f. 1. Pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral). ◊ Loc. prep. În dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva). 2. Despăgubire. [Pr.: da-u-] – Din lat. damnum.
- DĂUNÁ, dăunez, vb. I. Intranz. A pricinui (cuiva) o pagubă, o stricăciune; a prejudicia. [Pr.: dă-u-] – Din daună.
- Sinonime: DĂUNÁ vb. 1. a prejudicia, a strica, a vătăma. (Ceva care ~ sănătății.) 2. a păgubi, a prejudicia, a vătăma, (livr.) a leza. (fig.) a lovi. (~ intereselor lor.)
- Sinonime: DÁUNĂ s. 1. v. pagubă. 2. v. prejudiciu. 3. (la pl.) v. despăgubire.
- Antonime: A dăuna – a folosi
- Antonime: Daună – folos
- Ortografie: dáună s. f. (sil. dă-u-), g.-d. art. dáunei; pl. dáune
- Ortografie: dăuná vb. (sil. dă-u-), ind. prez. 1 sg. dăunéz, 3 sg. și pl. dăuneáză
Exemple pentru daună
- Cine spune damă, spune daună!
» mai multe citate despre dauna...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia