disputa
- DISPUTÁ, dispút, vb. I. 1. Tranz. (Despre persoane, grupări sau colectivități; construit cu dativul pronumelui) A lupta pentru dobândirea unui lucru, pentru întâietate, a fi în concurență, în rivalitate pentru...; a rivaliza. 2. Refl. (Despre întreceri, competiții sportive) A avea loc; a se desfășura. – Din fr. disputer, lat. disputare.
- DISPÚTĂ, dispute, s.f. 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane; controversă; p. ext. ceartă. 2. Luptă pentru întâietate, pentru tranșarea în favoarea sa a unei rivalități; spec. Întrecere sportivă; desfășurare a unei întreceri sportive. – Din fr. dispute.
- Sinonime: DISPÚTĂ s. 1. v. controversă. 2. v. neînțelegere. 3. v. meci.
- Sinonime: DISPUTÁ vb. a se desfășura, a se juca. (Meciul se ~ pe Stadionul Giulești.)
- Ortografie: disputá vb., ind. prez. 1 sg. dispút, 3 sg. și pl. dispútă
- Ortografie: dispútă s. f., g.-d. art. dispútei; pl. dispúte
Exemple pentru disputa
- Învață să renunți la victoria într-o dispută, pentru a te putea pregăti netulburat de victorie în război. (Constantin Tsatsos)
» mai multe citate despre disputa...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia