dota
- DOTÁ, dotéz, vb. I. Tranz. 1. A utila o instituție, o întreprindere etc. cu cele necesare desfășurării activității; a înzestra. 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității. 3. A da dotă unei fete. 4. Fig. A înzestra cu calități intelectuale, sufletești. – Din fr. doter, lat. dotare.
- DÓTĂ, dote, s.f. Bun material dat (cu forme legale) unei fete când se mărită; zestre. – Din fr. dot, lat. dos, -dotis.
- Sinonime: DÓTĂ s. v. zestre.
- Sinonime: DOTÁ vb. 1. a echipa, a înzestra, a prevedea, a utila, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.) 2. a înzestra, (înv. și pop.) a dărui. (A ~ o fată de măritat.) 3. v. înzestra.
- Ortografie: dotá vb., ind. prez. 1 sg. dotéz, 3 sg. și pl. doteáză
- Ortografie: dótă s. f., g.-d. art. dótei; pl. dóte
Exemple pentru dota
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia