dubă
- DÚBĂ1, dube, s.f. Autodubă. ♦ Vehicul închis, prevăzut cu ferestruici și gratii, cu care se transportă deținuții. ♦ Fig. Pușcărie, temniță. – Cf. scr. d u b a k.
- DÚBĂ2, dube, s.f. 1. Luntre mică de pescuit (în lacuri), construită dintr-un trunchi de copac scobit. 2. Putină îngropată în pământ sau groapă căptușită cu lemn, în care se pun pieile de tăbăcit împreună cu tananții. – Cf. ucr. d u b 'stejar, luntre', rus. d u b k a 'șalupă de stejar'.
- Sinonime: DÚBĂ s. v. autodubă.
- Sinonime: DÚBĂ s. v. arest, buhai, închisoare, ocnă, penitenciar, piuă, pușcărie, temniță.
- Ortografie: dúbă (mașină, luntre) s. f., g.-d. art. dúbei; pl. dúbe
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia