emanație
- EMANÁȚIE, emanații, s.f. 1. Emitere, degajare (de gaze, de vapori, de mirosuri etc.); (concr.), ceea ce se degajează, ceea ce se emană. ◊ (Geol.) Emanație vulcanică = a) emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanică; b) produs al acestei activități, reprezentat prin bioxid de carbon, hidrogen, amoniac, hidrogen sulfurat, clor, azot, oxigen etc. 2. Gaz radioactiv obținut prin dezintegrarea radiului, toriului sau actiniului. [Var.: (înv.) emanațiúne s.f.] – Din fr. émanation, lat. emanatio, -onis.
- Sinonime: EMANÁȚIE s. 1. degajare, emanare, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, răspândire, (înv.) răsfugare. (~ de gaze de la sobă.) 2. v. degajare. 3. emanație de radiu = radon. 4. efluviu. (Se simte în atmosferă o ~ specifică.)
- Ortografie: emanáție s. f. (sil. -ți-e), art. emanáția (sil. -ți-a), g.-d. art. emanáției; pl. emanáții, art. emanáțiile (sil. -ți-i-)
Exemple pentru emanație
- Fiarele simt în sfânt parfumul care emană din Adam înainte de cădere. (Sfântul Efrem Sirul)
» mai multe citate despre emana...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia