flacără
- FLÁCĂRĂ, flăcări, s.f. 1. Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară1, văpaie; flamă. ◊ Expr. A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. 2. Fig. Înflăcărare, pasiune; căldură; strălucire. [Pl. și: flacări, flacăre] – Lat. *flaccula (= facula).
- Sinonime: FLÁCĂRĂ s. pară, văpaie, (livr.) flamă. (~ focului.)
- Sinonime: FLÁCĂRĂ s. v. ardoare, avânt, elan, entuzi-asm, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire.
- Ortografie: flácără s. f., g.-d. art. flăcării; pl. flăcări
Exemple pentru flacără
- Uneori flacăra noastră se stinge, dar ea este reaprinsă de un alt om. Fiecare din noi trebuie să fie adânc mulțumitor celui care a reaprins această flacără. (Albert Schweitzer)
» mai multe citate despre flacara...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia