dictionar roman englez

frauda


  1. FRÁUDĂ, fraude, s.f. Înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profil material de pe urma drepturilor altuia; hoție. ♦ Sumă sustrasă prin înșelăciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] – Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis.
  2. FRAUDÁ, fraudez, vb. I. Tranz. A săvârși o fraudă; a defrauda. [Pr.: fra-u-] – Din fr. frauder, lat. fraudare.
  3. Sinonime: FRAUDÁ vb. v. defrauda, delapida, sustrage.
  4. Sinonime: FRÁUDĂ s. (JUR.) delapidare, escrocherie, hoție, (livr.) malversație, (fig.) mâncătorie. (A comite o ~.)
  5. Ortografie: fraudá vb. (sil. fra-u-), ind. prez. 1 sg. fraudéz, 3 sg. și pl. fraudeáză
  6. Ortografie: fráudă s. f. (sil. fra-u-), g.-d. art. fráudei; pl. fráude
  7. //dexonline.ro/search.php?cuv=frauda

Exemple pentru frauda

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro