dictionar roman englez

ghiocel


  1. GHIOCÉL, ghiocei, s.m. Mică plantă erbacee perenă cu frunze liniare, cu o singură floare, albă, în formă de clopoțel, aplecată în jos, care înflorește primăvara foarte timpuriu; aișor (Galanthus nivalis). [Pr.: ghi-o-] – Cf. g h i o c ^ 1.
  2. Sinonime: GHIOCÉL s. v. narcisă, roșățea.
  3. Sinonime: GHIOCÉL s. (BOT.) 1. (Galanthus nivalis) (reg.) aișor, clopoței (pl.), coconei (pl.), cocorei (pl.), primăvăriță, primăvăruță, pur, (Olt.) tontoroșel. 2. ghiocei-mari (Leucojum aestivum) = (reg.) lușce (pl.), noduțe (pl.), omătuțe (pl.).
  4. Ortografie: ghiocél s. m. (sil. ghi-o-), pl. ghiocéi, art. ghiocéii
  5. //dexonline.ro/search.php?cuv=ghiocel

Exemple pentru ghiocel

Produse referitoare la "ghiocel"

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro