horn
- HORN, hornuri, s.n. 1. Parte a coșului de fum la o casă, constituită din canalul îngropat în zidărie (și din porțiunea ieșită în afară prin acoperiș); p. ext. întregul coș de fum al unei case. 2. Partea de deasupra vetrei țărănești prin care trece fumul în pod sau direct afară; coș (la clădiri). 3. (Alpinism) Spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți. 4. (Geol.) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine, care se formează în urma intersectării pereților circurilor glaciare. – Din ucr. horn.
- Sinonime: HORN s. v. coș.
- Ortografie: horn s. n., pf. hórnuri
Exemple pentru horn
- Poți avea inima înflăcărată în sufletul tău și totuși nimeni să nu vină lângă ea. Trecătorii văd doar o urmă de fum ieșind din horn și își continuă drumul. (Vincent Van Gogh)
» mai multe citate despre horn...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia