incredere
- ÎNCRÉDERE s.f. Acțiunea de a (se) încrede și rezultatul ei; sentiment de siguranță față de cinstea, buna-credință sau sinceritate a cuiva; credință. ◊ Expr. Om (sau persoană) de (mare) încredere = persoană căreia i se poate încredința orice secret, orice misiune. A pune chestiunea de încredere = a cere deputaților să-și precizeze în anumite împrejurări, prin vot, atitudinea față de politica guvernului. A da vot de încredere = a aproba în parlament activitatea sau programul unui guvern. – V. încrede.
- Sinonime: ÎNCRÉDERE s. 1. (pop.) crezare, crezământ, (fig.) credit. (Se bucură de ~ lui.) 2. (livr.) confiență, (înv.) credință. (Nu am ~ în el.) 3. nădejde, siguranță. (Pot să am ~ în voi?) 4. optimism. (Privește cu ~ viitorul.)
- Antonime: Încredere – incertitudine, îndoială, neîncredere, suspiciune
- Ortografie: încrédere s. f., g.-d. art. încréderii
Exemple pentru încredere
- Ai încredere în mine!
- Ai arătat încredere cuiva care nu o merită.
- Fără încredere reciprocă prietenia nu este posibilă.
- Nu am neapărat încredere în traduceri.
- Tot ce puteți face este să aveți încredere unul în celălalt.
- Dacă ai încredere în tine însuți, inspiri încredere altora. (Goethe)
» mai multe citate despre incredere...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia