intonație
- INTONÁȚIE, intonații, s.f. 1. (Muz.) Emitere (corectă) a înălțimii unui sunet. 2. Variație de înălțime a vocii în timpul vorbirii, interpretării unui text etc.; inflexiune, ton, accent. (Var.: (rar) intonațiúne s.f.] – Din fr. intonation.
- Sinonime: INTONÁȚIE s. 1. v. inflexiune. 2. v. ton.
- Ortografie: intonáție s. f. (sil. -ți-e), art. intonáția (sil. -ți-a), g.-d. art. intonáției; pl. intonáții, art. intonáțiile (sil. -ți-i-)
Exemple pentru intonație
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia