iscălire
- ISCĂLÍRE, iscăliri, s.f. Acțiunea de a (se) iscăli și rezultatul ei. – V. iscăli.
- Sinonime: ISCĂLÍRE s. iscălit, semnare, subscriere, (rar) subsemnare. (~ unui act.)
- Ortografie: iscălíre s. f., g.-d. art. iscălírii; pl. iscălíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia