lichea
- LICHEÁ, lichele, s.f. Om fără caracter, lipsit de demnitate, netrebnic; secătură. – Din tc. leke 'nerușinare'.
- Sinonime: LICHEÁ s. v. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scă-dere, slăbiciune, viciu.
- Sinonime: LICHEÁ s. derbedeu, lepădătură, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură, (pop. și fam.) cioflingar, (înv. și reg.) pujlău, (reg.) orbete, oșiștic, postoroncă, pujlă, (Mold.) nandralău, poghibală, (Transilv. și Maram.) techergheu, (înv.) ștrengar, (fam.) cutră, marțafoi, (fig.) căzătură, otreapă, zdreanță, (reg. fig.) loază, (arg.) sichimea. (E o ~ fără caracter.)
- Ortografie: licheá s. f., art. licheáua, g.-d. art. lichélei; pl. lichéle
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia