dictionar roman englez

mândru


  1. MÂNDRU, -Ă, mândri, -e, adj., s.m. și f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. 'de'). Mulțumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii; demn. 2. Care are încredere exagerată în calitățile proprii; orgolios, îngâmfat, trufaș. 3. (Pop.) Frumos, falnic, măreț. II. S.m. și f. (Pop.) Persoană pentru care cineva de sex opus simte o afecțiune deosebită; drag, iubit. – Din sl. mondru îŽnțelept'.
  2. Sinonime: MÂNDRU adj. v. arătos, bun, capabil, chipeș, competent, destoinic, dotat, experimen-tat, falnic, frumos, grandios, impozant, impresionant, impunător, încercat, înțelept, înzestrat, maiestos, măreț, minunat, pregătit, priceput, semeț, splendid, strălucitor, valoros, versat, vrednic.
  3. Sinonime: MÂNDRU adj. 1. v. demn. 2. semeț, țanțoș, (pop.) dârz, fălos. (Un mers ~.) 3. v. îngâmfat. 4. v. trufaș.
  4. Antonime: Mândru – modest
  5. Antonime: Mândru – modest, simplu, servil, slugarnic, umil, umilit, pocit, urât
  6. Ortografie: mândru adj. m., s. m., art. mândrul, pl. mândri, art. mândrii; f. sg. mândră, g.-d. art. mândrei, pl. mândre
  7. //dexonline.ro/search.php?cuv=mandru

Exemple pentru mândru

Produse referitoare la "mândru"

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!