mercur
- MERCÚR s.n. Element chimic, metal de culoare albă-argintie, cu luciu puternic, lichid la temperatura obișnuită, foarte dens și mobil, întrebuințat în tehnică și în medicină; hidrargir, argint-viu. – Din fr. mercure, germ. Merkur.
- Sinonime: MERCÚR s. (CHIM.) hidrargir, (pop.) argint-viu.
- Ortografie: mercúr s. n., simb. Hg
Exemple pentru mercur
- Don Siempre (în transă): Pustietatea e mai însetată decât pustiul! Bea, băiete! Dizolvă lumea ta cea strâmbă! Caută cristale noi! Bea și fugi! Ieși din logica lucrurilor simple! Statornicie găsești oriunde, în pietre, în arbori uscați, în drojdia socială! Gâștele au descoperit taina botezului înaintea oamenilor! Învață așadar să mergi pe ape! Lasă potecile! Drumurile sunt pentru hoți și milogi! Ești talentat! Ai putea ajunge departe, călare pe o oaie blondă! (Face câteva semne magice.) Te cunun cu rătăcirea! Nuntă chimică! Sulf și Mercur! Dragoste sfințită, strânsă bine în ușa bisericii... (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre mercur...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia